„Sintetizând cele prezentate mai sus putem afirma, cu responsabilitate, că activitatea propovăduitoare a preotului Iosif Trifa se constituie a fi, de departe, cea mai rodnică lucrare de misiune a ortodoxiei româneşti din veacul XX.
La vremea respectivă, la o populaţie de aproximativ 15 milioane de locuitori (din teritoriile româneşti cuprinse între graniţele României actuale) revenea pentru fiecare locuitor o foaie sau o carte religioasă scoasă de acest preot. Dar nu numai tirajele tipăriturilor sunt importante şi impresionante, ci şi uriaşa emulaţie duhovnicească provocată de acestea. El vorbea „ca unul care avea putere” (Mt. 7:29) este o constatare care, desigur păstrând proporţiile, i se poate aplica şi înzestratului şi harnicului propovăduitor de la Sibiu. Iar acest lucru este confirmat de anvergura şi perenitatea mişcării „Oastea Domnului” căreia, datorită consecvenţei şi statorniciei în faţa prigoanei ateiste, i se potrivesc cuvintele lui Gamaliel „iar dacă este de la Dumnezeu nu veţi putea să-I nimiciţi”. (F. Ap. 5:39).
Viaţa şi activitatea predicatorială a preotului Iosif Trifa, ca şi mişcarea spirituală a Oastei Domnului – întemeiată de el – sunt concretizarea cea mai fidelă a ceea ce astăzi noi cuprindem sub sintagma „Liturghie după Liturghie”. Revendicarea şi recuperarea acestor valori de către o ortodoxie românească actuală vie şi dinamică, implicată în prezent din ce în ce mai mult în viaţa Cetăţii, ne susţine afirmaţia că preotul Iosif Trifa rămâne şi astăzi un necesar contemporan de a cărui jertfelnică operă avem nevoie mai mult ca oricând. Principii, orientări şi atitudini exprimate în urmă cu trei sferturi de veac, la începutul de istorie a României moderne, îşi află deplin actualitatea la acest început de mileniu trei. Refuzul extremismelor de orice fel, respingerea oricăror manifestri antisemite sau xenofobe, ecumenismul bazat, în exclusivitate, pe Evanghelia lui Hristos cu susţinerea demnă a propriei identităţi ortodoxe. Deschiderea, aprecierea şi susţinerea valorilor general creştin-europene promovate de popoarele civilizate ale vremii: Anglia, Suedia etc. sunt tot atâtea coordonate pe care s-au mişcat convingerile şi lucrarea preotului Iosif Trifa şi pe care le regăsim, în totalitate, în perioada aceasta de preocupări febrile pentru afirmarea poporului nostru într-o nouă Europă, la temelia căreia va trebui să stea Evanghelia lui Hristos – un rol deosebit de important la realizarea acestui deziderat revenindu-i Bisericii Ortodoxe Române al cărei fiu şi slujitor, dovedit, a fost, este şi va fi părintele Trifa.
Nu este operă care poate fi mutată de la un popor la altul, fără ca să-şi piardă valoarea. Fiecare are o valoare întrucât s-a produs în momentul istoric în care ea a fost aşteptată… Tot astfel, la toate popoarele când mesianismul lor e în primejdie, vocaţiile ies atunci ca din pământ. Nu este popor care să nu aibă pregătită gata pepiniera lui de martiri ai vocaţiei… În niciun suflet nu se regăseşte pe sine în mod mai caracteristic sufletul unui popor ca în acela al omului de vocaţie religioasă”
Un astfel de om a fost preotul Iosif Trifa…. ”
(sursa: Viaţa şi activitatea predicatorială a preotului Iosif Trifa,
lucrare de disertaţie, pr. Gheorghe Gogan)